Ce este, cui se recomandă și cum se efectuează colonoscopia

Una dintre cele mai frecvente investigații în sfera gastrointestinală o reprezintă colonoscopia. Deși mulți pacienți se tem de ea, atunci când medicul nostru le explică foarte clar cum decurge, teama dispare, iar pacienții o tratează ca pe orice altă investigație medicală.

De aceea, l-am rugat pe domnul Dr. UMAR SHAMIN, Medic Specialist Gastroenterologie la Spitalul NORD Muntenia Pitești, să ne răspundă la câteva dintre cele mai frecvente întrebări legate de colonoscopie.

Colonoscopia este procedura prin care medicul examinează colonul cu ajutorul unui colonoscop, pentru a depista polipi, tumori sau alte formațiuni anormale care pot duce la apariția unor afecțiuni precum cancerul colorectal.

De asemenea, colonoscopia este aplicată pentru diagnosticarea sindromului de colon iritabil, a diverticulozei, precum și a altor forme rare de colită.

Colonoscopul constă într-un tub flexibil, cu diametrul de un centimetru, prevăzut cu o cameră video cu fibră optică și dispozitive de introducere și absorbție a aerului.

Instrumentul permite medicului să examineze vizual atât colonul, cât și extremitatea adiacentă acestuia a intestinului subțire.

Medicii recomandă ca toți bărbații și femeile să efectueze o colonoscopie sau o procedură similară de screening gastrointestinal la fiecare 10 ani, începând cu vârsta de 50 de ani.

Cei cu antecedente familiale de cancer de colon sau polipi de colon precoce trebuie examinați mai devreme, cu cel puțin 10 ani înainte de cea mai mică vârstă de manifestare în familie a acestor afecțiuni.

Deși este o procedură larg utilizată de medici din toate specialitățile, colonoscopia este efectuată de obicei de specialiști în gastroenterologie, proctologie și chirurgie colorectală.

Pe durata colonoscopiei, medicul plasează colonoscopul în rect, investigând astfel colonul pentru a depista inflamații, sângerări, tumori, ulcere, polipi sau alte astfel de simptome ori formațiuni anormale.

Atunci când aceste formațiuni sunt depistate, medicul poate folosi colonoscopul pentru a le îndepărta, probele recoltate fiind supuse biopsiei pentru a se determina dacă au o natură precanceroasă sau canceroasă.

Rareori colonoscopia este foarte dureroasă, fiind efectuată într-un interval cuprins între un sfert de oră și o oră.

Pentru început, pacientul primește un halat și este rugat să stea orizontal, culcat pe partea stângă. Apoi, medicul efectuează un examen rectal cu ajutorul degetului, verificând în anus posibilitatea existenței vreunui blocaj de natură să obstrucționeze înaintarea colonoscopului.

Ulterior verificării și în absența oricărui obstacol, colonoscopul este introdus lent pe toată lungimea colonului.

Marea majoritate a colonoscopiilor sunt efectuate cu un nivel redus de anestezie, de la minim la moderat, anestezicul fiind oferit de medic.

În cazul în care pacientul suferă de tulburări severe de anxietate, probleme cardiace sau pulmonare, medicul poate recurge și la o anestezie mai profundă prin care să contracareze eventualele reacții nedorite ce pot acompania uneori asemenea tulburări.

Având în vedere forma sinuoasă a colonului, medicul detensionează intestinul injectând, prin colonoscop, aer sau apă, pentru a preveni rănirea peretelui intestinal.

Examinarea propriu-zisă începe abia după ce colonoscopul atinge extremitatea finală a colonului, deoarece este mai facil pentru specialist să efectueze procedura pe măsură ce instrumentul este retras lent din colon.

Pacientul poate resimți o ușoară neplăcere la deplasarea colonoscopului prin colon, mai ales în zonele cu o curbură foarte accentuată; cu toate acestea, durerea acută este rareori întâlnită.

Dat fiind diametrul redus al instrumentului, pacienții nu simt durere, cu toate că inundarea cu aer a colonului poate cauza un oarecare disconfort.

În mod obișnuit, pacienții nu simt nimic, nici măcar atunci când medicul efectuează o polipectomie.

Deși colonoscopia poate părea deranjantă, mulți pacienți afirmă că mult mai solicitantă li s-a părut pregătirea pentru aceasta decât procedura în sine.

Pregătirea durează între una și două zile, perioadă în care pacienții sunt rugați să rămână la domiciliu pentru a putea folosi cât mai frecvent toaleta.

Pregătirea are ca scop îndepărtarea din colon a oricăror resturi alimentare solide.

Cu 1-2 zile înainte de efectuarea colonoscopiei, pacienții vor evita consumul de alimente solide, hrănindu-se doar cu lichide limpezi precum sucul de mere, supa de pui, limonada și apa.

De asemenea, este posibil ca medicul să recomande și administrarea unor laxative.

Pacientul este ținut sub observație circa 30 de minute. Este posibil ca acesta să resimtă, pentru o scurtă perioadă, crampe sau senzație de balonare.

Ulterior, poate reveni la dieta obișnuită.

Complicațiile apar extrem de rar. Foarte rar, colonoscopia poate provoca sângerări sau străpungeri ale colonului.

Pacientul trebuie să se adreseze medicului atunci când suferă de febră, frisoane sau dureri ori dacă observă sângerări rectale abundente sau îndelungate.